În cabinet vin adesea copiii cu întârziere în dezvoltarea limbajului sau cu diagnostic de Tulburare de Spectru Autist care sunt nonverbali. De cele mai multe ori, părinții acestora vin cu speranța că ședințele de logopedie îi vor ajuta pe cei mici să recupereze limbajul și să vorbească conform vârstei lor într-un timp relativ scurt. 

     Psihiatria pediatrică pare să nu ofere claritate părintelui atunci când evaluează un copil nonverbal. Înainte de corectarea pronunției prin tehnici logopedice, este esențial ca terapia acestor copii să se bazeze pe stimularea verbală. În cazul copiilor a căror limbaj expresiv este absent, progresul se construiește pas cu pas. Se începe cu imitarea sunetelor din mediul înconjurător și a onomatopeelor, reproducerea silabelor simple și dublate, apoi a cuvintelor ușor de pronunțat. 

În videoclipul atașat, observăm progresul unui copil care a început terapia fără limbaj expresiv și care acum poate reproduce silabe dublate și cuvinte simple despărțite în silabe. Următorul obiectiv în cazul său este legarea silabelor diferite pentru formarea cuvintelor. Fiecare etapă reprezintă o reușită importantă și un pas înainte spre comunicare. 

Așadar, este necesar ca încă din timpul evaluării psihologice sau psihiatrice să fie adus la cunoștință părintelui că dezvoltarea limbajului în cazul nonverbalității trebuie să înceapă cu stimulare verbală și abia după reproducerea sunetelor și instalarea comunicării, aceste sunete să fie corectate prin tehnici logopedice specifice. Acest parcurs terapeutic este îndelungat și nu poate fi prezisă durata sa, fiecare copil fiind unic și dezvoltându-se în mod individual.